Date fizico geografice Din punct de vedere geologic regiunea a fost acoperita cu ape marine pana in miocenul superior, retragerea apelor dand nastere unei campii piemontane, fragmentata ulterior si transformata intr-un piemont colinar si deluros. Postamentul reliefului actual este alcatuit din alternante de nisipuri, argile, pietrisuri si lentile de grezii calcaroase. Inaltimea medie a reliefului oscileaza intre 350-500 m fiind sculptural in proportie de 70-80 % format prin eroziune si denudatie. Si aici, ca pe intrega platforma Moldoveneasca, se deosebesc doua elemente structurale distincte : soclul cristalin si cuvertura sedimentara. Zona este saraca din punct de vedere a resurselor minerale, in prezent facandu-se prospectiuni in vederea identificarii posibilelor rezerve de gaz metan. Ca tip de sol predominant regasim solul brun podzolit, care din pacate in zona versantilor cunoaste o distrugere si eroziune continua. Din punct de vedere climatic localitatea se incadreaza in zona subcarpatica externa, relieful deluros favorizand incalzirea intensa prin insolatie si frecventa ridicata a inversiunilor termice locale care iau nastere prin racirile radiative nocturne. Durata anuala de insorire este de cca 1850-1950 ore, mediile anuale ale temperaturii aerului fiind de 80-90, iar cele lunare osciland intre –30-50 in luna ianuarie si 190-200 in luna iulie. Iernile sunt in general moderate iar verile calde si uneori foarte calduroase. Ingheturile ating frecventa maxima (29-30 zile) in luna ianuarie si lipsesc total doar in lunile anotimpului de vara. Relieful confera vantului o complexitate deosebita mai ales in situatii stabile cand se dezvolta o circulatie periodica locala sub forma de vanturi de panta. Cantitatile de precipitatii sunt relativ reduse (in medie cca 550-600 mm pe an), iar intervalele secetoase sunt frecvente. Vegetatia este reprezentata in cea mai mare parte de padure de fag si carpen, precum si de suprafete impadurite cu conifere. Fauna este bogata si diversificata, incepand de la vietati extrem de mici pana la cele de dimensiuni mari, de la cele care traiesc in pamant pana la cele care traiesc in apa sau pe apa, in stratul organic sau anorganic, elementel faunistice intalnindu-se pretutindeni. Printre acestea amintim: protozoarele(unicelularele), metazoarele(pluricelularele), viermii, ramele, melcii, paianjenul cu cruce, insecvtele, ortopterele(lacuste, greieri, chifteritele), tettigonidea(cosasii), coleopterele(fluturii, moliile), mustele si tantarii, himenopterele aculeate(viespile, albinele bondarii si furnicele. Pe paraul Valea Alba si iazurile din localitate intalnim pesti(moina, zvarluga, porcusorul, crapul, bibanul etc), reptile(broasca testoasa de apa), soparle(gusterul, soparla de camp, naparca, sarpele de casa, sarpele de alun). Pasarile constitue una din cele mai numeroase si cunoscute grupuri de animale, printre acestea numarandu-se: corcodelul mare si mic, uliul porumbar, vanturelul rosu, sorecarul, cucuveaua, huhurezul mic, cioara de semanatura, stancuta, tarca, gaita, randunica, lastunul de casa, vrabia de camp, mierla, grangurele, privighetoarea, cucul, crasteiul, pitulicele, ciocanitoarea verde, sticletele, pitpalacul, barza alba, cocorii etc. Din cadrul mamiferelor amintim:rozatoarele, iepurele salbatic, veverita, parsul, harciogul, cartita, ariciul, liliecii, carnivorele precum lupul, vulpea bursucul, dihorul etc. |